argumentatie

argumentashon

Hollandsk - Papiamento ordbog. . 2008.

Look at other dictionaries:

  • argumentaţie — ARGUMENTÁŢIE, argumentaţii, s.f. Argumentare. [var.: (înv.) argumentaţiúne s.f.] – Din fr. argumentation, lat. argumentatio, onis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARGUMENTÁŢIE s. v. demonstrare …   Dicționar Român

  • argumentáţie — s. f. (sil. ţi e), art. argumentáţia (sil. ţi a), g. d. art. argumentáţiei; pl. argumentáţii, art. argumentáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • argumentare — ARGUMENTÁRE, argumentări, s.f. Acţiunea de a argumenta şi rezultatul ei; totalitatea argumentelor aduse în sprijinul unei afirmaţii; argumentaţie. – v. argumenta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARGUMENTÁRE s. v. demonstrare.… …   Dicționar Român

  • argumentaţiune — ARGUMENTAŢIÚNE s.f. v. argumentaţie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARGUMENTAŢIÚNE s.f. v. argumentaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • enumeraţie — ENUMERÁŢIE, enumeraţii, s.f. 1. Enumerare. 2. Figură de stil care constă în înşirarea unor argumente, fapte etc. privitoare la aceeaşi împrejurare sau temă. ♦ (înv.) Parte a unui discurs care precedă peroraţia şi în care autorul recapitulează… …   Dicționar Român

  • cârlig — CÂRLÍG, cârlige, s.n. 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit, de care se atârnă, se prinde etc. un obiect. ♢ loc. vb. A se face cârlig = a se strâmba; a se ghemui. 2. Prăjină cu un capăt (metalic) încovoiat. care serveşte la scoaterea găleţii cu… …   Dicționar Român

  • demonstrare — DEMONSTRÁRE, demonstrări, s.f. Acţiunea de a demonstra şi rezultatul ei; dovedire, argumentare. – v. demonstra. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEMONSTRÁRE s. 1. v. confirmare. 2. argumen tare, argumentaţie. (O demonstrare… …   Dicționar Român

  • firav — FÍRAV, Ă, firavi, e, adj. Care are o constituţie delicată; slăbuţ, plăpând, gingaş. ♦ fig. (Cam) slab din punctul de vedere al calităţii, al temeiniciei. Argumentaţie firavă. [acc. şi: firáv] – Din *sl. chyravŭ bolnăvicios (< chyra boală ),… …   Dicționar Român

  • prozapodoză — PROZAPODÓZĂ s.f. Figură de retorică constând în adăugarea la argumentaţie a unei probe scurte care s o întărească; epanadiploză. [< fr. prosapodose, gr. prosapodosis]. Trimis de LauraGellner, 06.08.2005. Sursa: DN  PROZAPODÓZĂ s. f.… …   Dicționar Român

  • retoric — RETÓRIC, Ă, retorici, ce, s.f., adj. 1. s.f. Arta de a vorbi frumos; arta de a convinge un auditoriu de justeţea ideilor expuse printr o argumentaţie bogată, riguroasă, pusă în valoare de un stil ales; ansamblul regulilor care ajută la însuşirea… …   Dicționar Român

  • sofistic — SOFÍSTIC, Ă, sofistici, ce, adj., s.f. 1. adj. (Despre raţionamente, teorii etc.) Întemeiat pe sofisme; p.gener. (despre afirmaţii, argumente etc.) fals, eronat. 2. s.f. Denaturare (intenţionată) a unui silogism, a unui raţionament, a unei… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.